Biserica Ortodoxă îl cinstește pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare și mama sa Elena în rândul celor mai mari sfinți, numindu-i „întocmai cu apostolii”.
Sfântul Constantin cel Mare (306-337) a fost fiul lui Constanțiu Chlor și al cinstitei Elena. După moartea tatălui său a luat stăpânirea împărăției, cu învoirea întregii oștiri, însă, auzind Maxențiu acest lucru, a pornit război împotriva sa. Acesta, știind că oștirea sa este mai slabă decât cea a lui Maxențiu, s-a rugat lui Dumnezeu și ca răspuns la rugăciunile lui a văzut ziua, în amiaza mare, o cruce luminoasă strălucind pe cer, pe care scria cu slove alcătuite din stele: „In hoc signo vinces - Prin acest semn vei învinge!”. Deci, punând el pe steaguri semnul Sfintei Cruci și monograma lui Hristos, l-a biruit pe Maxențiu la Pons Milvius (Podul Vulturului) în anul 312. Fericitul Constantin a dat în anul 313 o hotărâre prin care acorda libertate deplină creștinilor în întreg Imperiul Roman, cunoscută sub denumirea de Edictul de la Milano. Mai târziu, împăratul Constantin a mutat capitala imperiului de la Roma pe malul Bosforului, la Constantinopol, el întemeind prima cetate creștină din istorie. Tot în timpul său s-a ținut și Sinodul I Ecumenic, la Niceea, în anul 325, în cadrul căruia a fost condamnată erezia lui Arie. Sfântul Constantin a fost îndrumat în viața sa de evlavia mamei sale, Elena, care, mergând la Ierusalim, a ...
English (US) ·